Sistemul Gastrointestinal

Lupusul poate afecta intre altele si sistemul gastrointestinal. Sistemul gastrointestinal este calea pe care intra, se proceseaza si se elimina din organism ceea ce mancam si ce bem.  Tot ceea ce inghitim trece prin gura catre esofag, stomac, intestine si apoi catre colon, sfarsind cu tractul urinar si rect. Contractiile musculare controleaza procesul de inghitire si miscarea bolului alimentar de-a lungul sistemului digestiv.

Lupusul poate afecta sistemul digestiv in oricare dintre partile sale, incluzand organele apropiate ca ficatul,  pancreasul, bila si vezica urinara. Nu toate aceste probleme sunt cauzate de activitatea lupusului. Unele pot aparea ca urmare a tratamentului cu anumite medicamente sau ca urmare a unor alte boli.

Gastroenterologul este doctorul specializat in tratarea sistemului digestiv.

Afectiuni ale esofagului

Esofagul este muschiul care leaga faringele de stomac. Cand lupusul cauzeaza inflamatia esofagului, acidul din stomac poate sa se ridice in esofag. Aproape oricine are din cand in cand astfel de stari, numite reflux, fie sub forma unor gaze sau a unor arsuri. Cu toate acestea, refluxul continuu este cunoscut ca boala de reflux gastro-intestinal.  Cea mai obisnuita cauza este hernia hiatala cauzata de  un sfincter slabit (muschiul dintre esofag si stomac) sau de catre slabe contractii musculare in esofag. In plus fata de reflux, problemele esofagului pot provoca dificultati la inghitit, stare numita disofagie.

Dificultati digestive

Probleme digestive sunt obisnuite in cazul lupusului. Simptomele care pot aparea sunt greata, voma, diaree sau constipatie. Deseori aceste simptome sunt cauzate de medicamentele administrate pentru tratarea lupusului, asa cum sunt anti-inflamatoarele nesteoridiene si corticosteroizii. Uneori, totusi, aceste simptome pot aprea pentru ca muschii nu transporta intr-un mod adecvat resturile alimentare prin intestine. Acest grup de simptome este cunoscut ca sindromul de intestin iritabil si poate fi cauzat de probleme ale sistemului nervos.

Colita ulcerata si Boala Chron

Colita ulcerata (care cauzeaza ulcer in invelisul rectului si al colonului) si Boala Chron sunt doua forme ale sindromului de colon iritabil. Diaree insotita de sangerari si durerile abdominale sunt simptome comune pentru ambele afectiuni, dar exista diferente care il ajuta pe doctor sa faca distinctia intre cele doua.  Persoanale cu lupus pot sa dezvolte colita ulcerata, dar rareori o persoana va avea atat lupus cat si boala Crohn.

Peritonita si Ascita

Peritoneul este invelisul subtire dinauntrul abdomenului. Inflamarea acestui invelis poate cauza afectiunea numita peritonita.  Cele mai multe cazuri de peritonita sunt cauzate de o infectie. De asemenea, inflamatia cauzata de lupus poate provoca o acumulare a fluidelor in cavitatea abdominala, stare numita ascita. Simptomele pot include dureri abdominala severe, moliciune la atingere a abdomenului, greata si voma, febra si/sau blocarea tractului intestinal. Ascita poate fi, de asemenea, cauzata de infectii, pancreatita, boli ale ficatului, cancer si alte afectiuni, astfel incat doctorul trebuie sa examineze o mostra din fluidul stomacal pentru a determina cauza si a prescrie tratamentul adecvat.

Pancreatita

Inflamatia pancreasului (pancreatita) poate fi cauzata de lupus, dar poate fi provocata si de vasculita (inflamatia vaselor de sange) sau de anumite medicamente administrate pentru lupus, asa cum sunt corticosteroizii, imunosupresoarele si diureticele. Intrucat vasculita pancreatica se trateaza cu corticosteroizi, in timp ce pancreatita indusa de steroizi se trateaza prin retragerea medicatiei cu steroizi, este foarte important de stabilit ce fel de pancreatita este si monitorizarea atenta de catre un medic specialist.

Complicatii ale ficatului

Ficatul este cel mai mare organ dinauntrul organismului. De asemenea, este si unul dintre cele mai importante. Ficatul are multiple functii, incluzand pe cea de transformare a hranei in energie si inlaturarea alcoolului sau a substantelor otravitoare din sange. Ficatul secreta, de asemenea, bila, un lichid galben-verzui care ajuta in procesul de digestie. Cand lupusul cauzeaza inflamatia ficatului, poate aparea afectiunea numita vasculita hepatica. Aceasta afecteaza vasele de sange care alimenteaza ficatul si poate cauza cheaguri de sange in aceste vase. Ficatul se poate mari din cauza ascitei sau ca urmare a unei insuficiente cardiace congestive. Persoanele cu lupus pot face, de asemenea, icter, o afectiune a ficatului care da un aspect galben pielii. Icterul, in cazul lupusului, poate fi, de asmenea, un semn de anemie sau pancreatita. Daca nivelul enzimei ficatului este crescut, aceasta poate fi ca urmare a antiiflamatoarelor nesteroidiene sau acetaminofenului, ori poate fi un semn de activitate a lupusului.

Hepatita autoimuna este boala in care sistemul imun ataca ficatul, cauzand inflamatia acestuia. Hepatita autoimuna este clasificata in tipul 1 si tipul 2. Tipul 1 este mai frecvent intalnit. Poate aparea la orice varsta si este mai intalnit la femei decat la barbati. Aproape jumatate din cei cu acest tip de hepatita au si alte boli autoimune, asa cum este diabetul de tip 1, lupus sistemic, tiroidita, boala Grave, sindromul Sjögren, anemie autoimuna si colita ulcerata. Tipul 2 de hepatita este mai putin intalnit, afectand de obicei fetele in varsta de 2-14 ani, desi adultii pot fi si ei afectati.

Starea de oboseala extrema este probabil unul dintre simptomele cele mai intalnite in cazul hepatitei. Alte simptome includ marirea ficatului, icterul, mancarimea pielii si iritarea ei, dureri articulare, discomfort abdominal, aparitia vaselor de sange pe piele, greata si voma, pierderea apetitului, urina intunecata la culoare si scaun de culoare galbena sau verzuie.

Intrucat hepatita virala severa sau hepatita cauzata de medicamente au aceleasi simptome ca si hepatita autoimuna, este necesara efectuarea de analize pentru stabilirea unui diagnostic. De asemenea, doctorul va trebui sa cunoasca si sa tina seama de medicamentele pe care le mai luati inainte de stabilirea diagnosticului de hepatita autoimuna. Ambele tipuri de hepatita autoimuna sunt tratate cu doze zilnice de corticosteroizi (asa cum este predinsonul) sau azatioprina (Imuran).

Ulcerul Peptic

Daca luati antiinflamatoare nesteroidiene ca tratament pentru lupus, exista un risc crescut de a rani stomacul. Acest tesut ranit poate cauza dezvoltarea ulcerului in invelisul stomacului sau in duoden. Ulcerul poate fi cauzat si de o bacterie  Helicobacter pylori, care se regaseste mai frecvent in cazul persoanelor cu lupus, din cauza predispozitiei lor de a dezvolta infectii. Exista, insa, medicamente care pot preveni formarea acestui tip de ulcer.