Sistemul musculoscheletal

Nu este un lucru neobisnuit pentru persoanele cu lupus faptul ca pot experimenta dureri musculare (mialgii) sau sa aiba inflamatii ale unor grupe de muschi (miozita), ceea ce cauzeaza o stare de slabiciune si lipsa de putere. Mai mult de 90 procente dintre persoanele cu lupus simt dureri musculare sau ale incheieturilor la un moment dat pe parcursul bolii. De fapt, mai mult de jumatate dintre persoanele care dezvolta lupus simt, ca prime simptome, dureri ale articulatiilor.

Durerile si slabiciunea musculara, mai ales in timpul perioadei active a lupusului, sunt specifice in procent de 50 la suta la persoanele cu lupus.  Simptomele pot avea cauze diferite, de aceea este important pentru doctor sa verifice cauza problemelor, de vreme ce tratamentul va fi diferit in functie de acestea. Reumatologii sunt medici specializati in tratarea articulatiilor, muschilor si oaselor.

Durerile musculare pot proveni de la un anumit tip de inflamatie, de la atrofiere (slabiciune) sau de a miozita.

Inflamatia

Inflamatia este cea mai comuna cauza pentru durerile musculare. De fiecare data cand exista o inflamatie (fie ca este de la hepatita, lupus, cancer, atac cardiac, etc…), simptomele includ febra, transpiratie, frisoane, stare de extenuare, pierderea greutatii si diverse dureri musculare si slabiciune. Aceste simptome care nu sunt specifice si nu pot determina un diagnostic sunt semne ale faptului ca organismul nu mai poate face unui proces care il depaseste. Intrucat lupusul este o boala inflamatorie, poate cauza astfel de probleme. Mialgiile sunt o parte secundara a bolii in asamblul ei.

Artrita lupica

Artrita lupica provoaca dureri, umflarea, rigiditatea articulatiilor, precum si o senzatie de caldura. Articulatiile cel mai des afectate sunt cele aflate catre zonele periferice ale corpului, respectiv degete, incheieturile mainii, genunchi, coate, glezne. O stare de rigiditate generala la trezire, de dimineata care de obicei se reduce pe parcursul zilei este trasatura speifica artritei lupice. Cu toate acestea, mai tarziu in zi pot fi simtite dureri, amotire, imobilitate sau incalzire a lor. De obicei sunt afectate mai multe incheieturi si in mod similar pe ambele parti ale corpului.  Spre deosebire de artrita reumatoida, artrita lupica tinde sa afecteze  si sa distruga mai putin incheieturile. Mai putin de 10 procente dintre persoanele cu lupus vor suferi deformari ale articulatiilor mainilor si ale picioarelor asociate cu slabirea cartilagiului si a oaselor.

Atrofia msuculara (pierderea fortei musculare) poate aparea daca artrita devine cronica. Atunci cand articulatiile dor, este posibil ca nici muschii sa nu mai fie atat de utilizati.

Miozita lupica

Unele persoane cu lupus dezvolta miozita, o inflamatie a muschilor scheletali care cauzeaza o stare de slabiciune si de pierderea a puterii. Miozita lupica afecteaza cel mai adesea muschii gatului, pelvisului, coapselor, umerilor si bratelor; ca urmare, unele dintre primele simptome care pot aprea sunt dificultatea de a urca scarile sau de ridicare din pozitia sezanda. Simptome ulterioare pot fi dificultatea de a ridica obiecte pe un raft, ridicarea bratului pentru a peria parul, ridicarea din cada sau chiar ridicarea capului de pe perna si intoarcerea lui. Un program de exercitii fizice supravegheat de un terapeut poate ajuta la recastigarea fortei si functiilor musculare normale.

Slabiciunea musculara indusa de medicamente

Slabiciunea musculara poate fi, de asemenea, un efect secundar al anumitor medicamente utilizate pentru a trata lupusul si afectiunile ce decurg din acesta, incluzand prednisonul si alti corticosteroizi, medicamentele pentru scaderea colesterolului si hidroxicloroquinina (Plaquenil). Diminuarea dozei de medicamente sau stoparea administrarii acestora aduce cu sine o imbunatatire a fortei musculare.

Tendonita si Bursita

Tendonul este o structura asemanatoare unei franghii formata din fibre dure care lipesc muschiul de os. Bursa este un mic sac ce contine un fluid alunecos si se gaseste in apropierea articulatiilor, permitand muschilor, oaselor si tendoanelor sa se miste cu usurinta.  Tendonita (iritatia tendonului) si bursita (iritatia bursei) sunt de obicei cauzate de ranirea sau suprasolicitarea articulatiilor. Durerea este simptomul cel mai des intalnit in ambele afectiuni. Diferite parti ale corpului pot fi afectate; cel mai adesea afectate parti sunt coatele, degetele si umerii. In plus, tendoanele si bursa sunt invelite de membrana sinoviala, care este o tinta a inflamatiei in artrita lupica.

Sindromul tunelului carpial

Presiunea exercitata asupra nervului central al incheieturii mainii cauzeaza o afectiune numita sidromului tunelului carpian.  Aceasta este caracterizata prin senzatii de furnicaturi, amorteala si durere in degete care uneori afecteaza intreaga mana. O serie de afectiuni, incluzand lupusul, pot cauza aceest sindrom. Cand este cauzat de lupus, aceasta este din cauza inflamatiei incheieturii mainii care exercita o presiune asupra nervilor.

Osteoporoza

Osteoporoza este o boala in care oasele devin fragile si sunt mai susceptibile de a se sparge. De obicei, cele mai afectate arii sunt coloana, soldurile si incheieturile mainii. Cuvantul ”osteoporoza” inseamna os (osteo) poros (poroza). Oasele sunt tesuturi vii, care se schimba in continuu si se reinnoiesc. Aceasta are loc in doua etape: distrugerea vechilor celule osoase si formarea unor noi celule osoase. In timpul distrugerii, anumite celule devin active pe suprafata osului si creeaza mici cavitati. Aceasta este urmata de formarea osului, in care celule noi umplu cavitatile osului. Daca osul este in totalitate inlocuit sau reinnoit, atunci este sanatos. In cazul osteoporozei insa este indepartata o cantitate prea mare de os, iar noile celule osoase formate sunt insuficiente. Aceasta duce la un proces de pierdere a masei si fortei osoase.

Pentru persoanele cu lupus, riscul de osteoporoza este ridicat pentru mai multe motive:

• Lupusul este el insusi un factor de risc,
• Unele medicamente prescrise pentru lupus, in special corticosteroizii, reduc masa osoasa,
• Schimbarile nivelului de hormoni protectori (estrogen) reduc de asemenea masa osoasa,
• Insuficienta aportului de calciu si vitamina D in alimentatie pot impiedica cresterea normala a oaselor,
• Insuficiente exercitii fizice care sa stimuleze cresterea masei oasoase,
• Faptul de a fi femeie inseamna si o cantitate osoasa mai redusa in raport cu cea a barbatilor.

De asemenea, urmatorii factori cresc riscul de osteoporoza:

• Constitutia fragila a corpului, fie ca este vorba de barbat sau femeie
• Apartenenta la rasa caucaziana sau asiatica
• Fumatul

Daca aveti doi sau mai multi factori de risc, trebuie sa vorbiti cu doctorul pentru a va testa densitatea osoasa. In multe cazuri, osteoporoza poate fi prevenita daca se iau masuri adecvate de la primele semne de avertizare.

Necroza avasculara

Necroza avasculara a oaselor (numita si necroza aseptica sau osteonecroza) este caracterizata printr-o curgere redusa a sangelui si o presiune crescuta intr-o portiune de os. Ca urmare se produce o slabire a osului care cauzeaza mici fisuri, iar in cele din urma suprafata osului cedeaza. Cauzele acestei afectiuni nu sunt cunoscute, dar este asociata cu utilizarea pe termen indelungat a corticosteroizilor, abuzul de alcool,  anemia falciforma, pancreatita, traume si alte afectiuni. Cand necroza avasculara a oaselor afecteaza personele cu lupus, este de cele mai mult ori ca urmare a administrarii de corticosteroizi.

Coapsele, umerii si genunchii sunt zonele cele mai afectate de necroza avasculara, iar simptomele initiale sunt durerile resimtite in articulatii, mai ales atunci cand sunteti angajati in activitati care presupun purtarea unor greutati, asa cum sunt mersul, alergatul sau ridicatul unor obiecte. Aceste tipuri de miscari vor fi ingrunate de imobilitate, spasme musculare si o capacitatea redusa de a utiliza articulatiile afectate. Daca afectarea devine mai grava, durerea se poate resimti si in timpul repaosului, cand nu faceti vreo activitate, mai ales in timpul noptii. In prezent nu exista niciun tratament care sa trateze aceasta afectiune. In cazurile cele mai grave, interventia chirurgicala (incluzand inlocuirea artificiala a articulatiilor) poate da rezultate in usurarea durerilor si imbunatatirea mobilitatii si a functiilor.