Testele de laborator pentru Lupus
Lupusul este caracterizat prin anormalitati in multe dintre rezultatele testelor de laborator. Aceste anormalitati sunt diferite pentru fiecare pacient si pot varia simnificativ de-a lungul evolutiei bolii pacientului. Evaluarea seriala a rezultatelor analizelor unui pacient, observatiile doctorului curant si istoricul afectiunilor pacientului determina diagnosticul de Lupus si implicit, tratamentul. Toate testele de laborator trebuie interpretate in lumina evolutiei curente a pacientului, in corelare cu alte rezultate de laborator si in functie de alte afectiune conexe ale pacientului. Acest articol descrie pe scurt cele mai importante teste folosite in diagnosticarea si evaluarea Lupusului si iti pune la dispozitie informatii generale despre acestea.
Ce inseamna rezultatul acestor teste?
Intelegerea acestor teste si a rezultatelor lor poate sa fie dificila. In multe cazuri, poate sa dureze luni ba chiar si ani pentru un doctor pentru a pune cap la cap toate informatiile care sunt necesare in a finaliza diagnosticul de Lupus. Este important sa ai un dialog activ cu doctorul pentru ca diagnosticul de Lupus sau orice alta boala sa fie facut cu cat mai multa acuratete.
Testele obisnuite de sange
De obicei prima oara doctorul va cere sa fie facuta o hemoleucograma.
Sangele este constituit dintr-o componenta lichida, plasma sangvina si o componenta solida, reprezentata de elementele figurate, respectiv celulele rosii, celulele albe si trombocitele.
O analiza completa masoara nivelul acestora. In cazul lupusului, numarul lor poate fi scazut.
Hemoleucograma completa masoara urmatoarele cantitati:
• Numarul de globule rosii din sange – hematii/eritrocite (RBC)
• Numarul de globule albe din sange – leucocite (WBC)
• Cantitatea totala de hemoglobina din sange (HGB)
• Procentul de globule rosii (hematocrit) (HCT)
• Media volumului globulelor (MCV) – marime globulelor rosii
• Media globulara a hemoglobinei (MCH)
• Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC)
• Numarul de trombocite (PLT)
-celule rosii au rolul de a transporta oxigenul in tot organismul.
(Valori normale – barbati 4,2-5,6 mil/mm3;-femei 3,7-4,9 mil/mm3)
-celulele albe joaca un rol vital in cadrul sistemului imunitar- ele reprezinta mecanismul principal de aparare impotriva bacteriilor, virusilor si parazitilor.
(Valori normale la adulti: 4000-8000/mm3)
-Trombocitele sunt cele mai mici elemente solide ale sangelui; trombocitele au rolul important de a produce coagularea ( inchegarea ) sangelui. In caz de hemoragie, prin leziuni ale vaselor sanguine, trombocitele se aduna in gramezi si contribuie, pe langa alte mecanisme la formarea cheagului si inchiderea ranii ( oprirea hemoragiei ).
(Valori normale : 150.000-450.000/mm3)
-plasma sangvina contine apa (in proportie de peste 90%) in care sunt dizolvate substante anorganice (in special ioni) si substante organice (proteine, substante nutritive, produsi de metabolism, hormoni, etc). Plasma sangvina din care au fost indepartate proteinele de coagulare reprezinta serul.
Testele de urina
Intrucat rinichii au rolul de a procesa deseurile din organism, analiza unui sumar de urina poate revela orice problema in modul de functionare a rinichilor. Lupusul poate ataca rinichii fara niciun semn de avertizare vizibil, astfel ca analizele sunt foarte importante. Cel mai obisnuit test de urina arata daca exista urme de celule (parti de celule care in mod normal ar trebui sa fie indepartate in procesul de filtrare a sangelui) si proteinuria (proteinele care sunt eliminate din organism, intrucat rinichii nu filtreaza deseurile intr-un mod adecvat). Colectarea urinii pe 24 ore poate da, de asemenea, informatii importante.
Anticorpii
Anticorpii pe care organismul ii produce impotriva propriilor sale celule joaca un rol important in lupus. Multi dintre acesti anticorpi se gasesc in grup de teste care se cer in acelasi timp. Unul dintre testele despre care stie cel mai mult este numit ANA. Cu toate acestea nu este un test specific doar pentru lupus.
Anticorpii antinucleari (ANA) sunt acei anticorpi conectati sau legati de nucleul – centrul de comanda- al celulei. Acest proces poate afecta si distruge celulele. Testul ANA este foarte important in lupus, de vreme ce acesti anticorpi se gasesc in 97% procente la persoanele cu aceasta boala. Cand trei sau mai multe caracteristici ale lupusului sunt prezente – asa cum este afectarea pielii, a articulatiilor, a plamanilor, a inimii, a sangelui sau a sistemului nervos – rezultatul pozitiv al unui test ANA va confirma rezultatul. Cu toate acestea, singur, rezultatul pozitiv al testului ANA nu semnifica intotdeauna ca este vorba de lupus.
ANA poate fi pozitiv si in cazul altor boli ori pozitiv la persoane sanatoase. De asemenea, ANA se poate modifica de la pozitiv la negativ sau invers la aceeasi persoana. De regula, insa, prezenta anticorpilor antinucleari indica lupusul.
In plus fata de acest test, doctorii pot cauta si prezenta altor anticorpi.
Anticorpii anti-ADN dublu catenar sau Anticorpi anti-ADN nativ sunt acei anticorpi care ataca ADN-ul -materialul genetic- dinauntrul nucleului celulelor. Anticorpii anti-ADN se gasesc la jumatate dintre persoanele care au lupus, dar lupusul poate fi prezent si daca acesti anticorpi nu sunt detectati.
Anticorpii antifosfolipidici pot provoca o ingustare a vaselor de sange care determina formarea de cheaguri de sange la picioare ori in plamani, atacuri de inima ori avort. Cel mai adesea supusi analizelor sunt anticoagulantul lupic, anticorpii anticardiolipina si anti-beta 2 glicoproteina. Aproape 30 procente dintre persoanele care au lupus vor avea prezenti si anticorpiii antifosfolipidici. Acestia sunt uneori prezenti si la sifilis, iar testele de sange nu pot spune intotdeauna diferenta intre cele doua boli. Totusi un test de sifilis pozitiv nu inseamna ca aveti sau ati avut vreodata sifilis. Aproximativ 20 procente dintre persoanele cu lupus vor prezenta false teste pozitive de sifilis.
Anticorpii anti Ro si anti-La (Ro si La sunt numele proteinelor din nucleul celulelor) sunt deseori intalniti in sindromul Sjögren.
Anticorpii anti-Ro se regasesc in mod deosebit la persoanele cu o forma de lupus cutanat ceea ce cauzeaza rash-ul care este foarte sensibil la soare. Pentru un doctor este important sa observe prezenta anticorpilor anti Ro si La in cazul unei sarcini, de vreme ce ambele tipuri de anticorpi pot patrunde prin placenta si pot provoca lupus neonatal fatului. Lupusul neonatal este rar si de obicei nu este periculos, dar poate fi mai sever in anumite situatii.
Anticorpii Sm tintesc catre proteinele Sm din nucleul celulelor. Prezent la 30-40 procente dintre persoanele cu lupus, acest anticorp indica aproape intotdeauna lupusul.
Anticorpii RNP sunt directionati impotriva particulelor ribonucleoproteice nucleare mici (snRNPs), care ajuta la controlul activitatii chimice a celulelor. Anticorpii anti-RNP se intalnesc in multe stari autoimune si va atinge un nivel mare in cazul persoanelor ale caror simptome combina caracteristici ale mai multor boli, incluzand lupusul.
Alte teste de sange
Unele teste de sange masoara nivelul de proteine care nu sunt anticorpi. Nivelul acestor proteine poate alerta doctorul ca exista o inflamatie in organism.
Complementul este numele unui grup de proteine care protejeaza organismul impotriva infectiilor. Ele lucreaza la intarirea reactiilor imune ale oraganismului. Proteinele complement sunt folosite in mod suplimentar in cazul inflamatiilor cauzate de lupus, fapt pentru care persoanele cu astfel de inflamatii au un nivel scazut al complementului. Exista noua grupuri de proteine ale complementului, asa incat complementul este identificat cu C si un numar de la 1 la 9. Cele mai obisnuite sunt CH50, C3 si C4. CH50 masoara functia totala a complementului in sange. Un nivel scazut al C3 si C4 poate indica un lupus activ.
Proteina C-reactiva este o proteina produsa de ficat, iar un nivel ridicat al acestiea in sange poate indica o inflamatie cauzata de lupus.
Rata de sedimentare a eritrocitelor (VSH) este un alt test pentru a depista infectiile. Acesta masoara viteza de sedimentare a hematiilor dintr-o proba de sange intr-o ora.
Cu cat hematiile sedimenteaza mai repede, cu atat VSH-ul este mai mare, fiind un indicator de raspuns de faza acuta. Un VSH mare poate indica un lupus activ, dar poate aparea si din alte motive, asa cum este existenta unei infectii.
Viteza de coagulare a sangelui
Viteza cu care sangele incepe sa se coaguleze este foarte importanta: daca aceasta se intampla prea repede, se pot forma cheaguri de sange care sa circule prin organism. Acestea pot cauza diferite afectiuni, precum atacuri sau pierderea sarcinii. Daca, din contra, viteza de coagulare este prea scazuta, exista riscul unor hemoragii excesive in cazul ranirii.
Timpul quick sau timpul de protrombina (sange) – TQ, TP, PT, AP masura perioada de timp necesara pentru coagularea sangelui. Un test TQ poate fi folosit pentru a identifica posibile probleme care apar in procesul de coagulare, dar si pentru a verifica eficacitatea coagulantelor.
Timpul partial de tromboplastina (Ptt) masoara de asemenea viteza de coagulare a sangelui.
Testul cu venin de vipera diluat Russel (dRVVT), procedura de neutralizare a trombocitelor (PNP) si timpul de coagulare Kaolin sunt alte teste privind coagularea sangelui.
Biopsia unor tesuturi
Procedura unei biopsii implica prelevarea unei mici parti de tesut pe care doctorul o va examina la microscop. Aproape orice tesut poate fi supus biopsiei.
• Pielea si rinichii sunt partile cel mai adesea supuse biopsiei in cazul persoanelor cu lupus.
• Rezultatele biopsiei pot releva nivelul de inflamatie si orice alta afectare a tesutului.
• Si alte teste pot fi efectuate asupra unor parti de tesut pentru a determina daca exista anticorpi autoimuni si pentru a determina daca problema este cauzata de lupus sau de alti factori, asa cum sunt infectii sau medicamente.
Intrebari frecvente
De ce este atat de greu de diagnosticat lupusul?
Este dificil pentru o serie de motive:
• Lupusul sistemic este o boala multi-sistemica si, inainte ca o astfel de boala sa fie diagnosticata, trebuie sa existe simptome in mai multe parti ale organismului si multe analize care sa confirme existenta acesteia.
• Lupusul sistemic este de asemenea greu de diagnosticat pentru ca, de obicei, nu se dezvolta rapid, ci incet si gradat de-a lungul timpului. Simptomele apar si dispar si, in general, ia mai mult timp pentru a se acumula destule pentru a indica prezenta unei boli multi-sistemice.
• Lupusul sistemic este cunoscut ca marele imitator, intrucat mimeaza multe alte boli si afectiuni.
• Lupusul sisetemic este dificil de diagnosticat si pentru ca nu exista un singur test. De fapt, multe persoane pot avea teste specifice lupusului pozitive – in special testul ANA- si sa nu aiba lupus.
Mi s-a spus ca am ANA negativ si nu am lupus. Este totusi posibil sa am lupus cu ANA negativ?
Aproximativ 97% dintre persoanele cu lupus sistemic au ANA pozitiv. Numai un mic procentaj au ANA negativ, insa prezinta alti anticorpi (antifosfolic, anti Ro). Uneori ANA se transforma de la pozitiv la negativ urmare a administrarii unui tratament cu steroizi, citostatice sau insuficienta renala acuta (uremia).
Cum poate un test ANA sa fie pozitiv uneori si negativ alteori? Doctorul a spus ca nu am lupus din aceasta cauza.
In general, diagnosticul de lupus se bazeaza pe o combinatie de simptome fizice si teste de laborator. Este, de obicei, un diagnostic care evolueaza in timp, fie in sensul confirmarii certitudinii sale, fie in sensul concluziei ca o persoana nu are lupus. Oamenii pot avea crize de autoimunitate cu rezultate ANA ridicate, dar scurte (uneori asociate cu o infectie virala) si apoi sa dispara fara a mai aparea o perioada, ceea ce indreptateste sa se considera ca acea persoana nu are totusi lupus.
Cateva lucruri care trebuie stiute despre lupus:
• In primul rand si cel mai important este sa se stie ca lupusul nu poate fi diagnosticat doar prin teste de laborator.
• In al doilea rand, rezultatele testelor pot varia de-a lungul timpului. Atunci cand testele sunt pozitive si apoi negative, este destul de probabil ca persoana in cauza sa nu aiba lupus, desi aceasta stare de fapt nu exclude totusi lupusul.
• In al treilea rand, este foarte posibil ca diferite laboratoare sa dea rezultate diferite la aceleasi analize. Cu toate acestea, daca o persoana are o forma de lupus mai agresiva, este posibil ca testul ANA sa iasa pozitiv la toate laboratoarele in mai tot timpul, iar alti anticorpi vor fi, de asemenea, prezenti.
One Response to “Testele de laborator pentru Lupus”
Adauga un comentariu:
femeie 47 ani. ANA moderat pozitiv, anti Ro si La normali repetati, cu ceva semne si simptome nespecifice de LES: rash, dureri articulare, 37.2, oboseala, micronoduli sub 4-5 mm diseminati pumonar, nemodificati CT in 18 luni. dgn: lupus in observatie; se propune proba terapeutica cu medrol si preqnil 3 luni si repetare teste. ce parere aveti? cand proba e pozitiva?
se recomanda vaccinarea gripa porcina pe perioada acestui tratament, sau intai vaccinarea si apoi inceperea peste 3-4 saptamani a tratamentului prescris deoarece nu s-a inceput tratamentul inca?
in ce consta afectarea pulmonara in lupus? micronodulii pot fi explicati in lupus?
va multumesc anticipat pentru raspunsuri